Structura histologică a organului de vedere. Curs 9-histo-sangele

Sunteți pe pagina 1din Căutați în document Lucrarea practic 1.

Tehnica microscopic. Metodele histochimice i imunohistochimice. Criterii generale de recunoatere a esuturilor.

Morfologice: - bicrome un colorant nuclear bazic i unul acid, pentru citoplasm - cea mai frecvent utilizat: Hematoxilin Eozin HE - tricrome un colorant nuclear, 2 colorani acizi, din care de regul unul pentru colagen - cele mai frecvente: - Masson: colagenul este colorat n albastru - Gmri: colagen verde, citoplasma rou aprins, nuclei violet nchis 3 2.

Coloraii histochimice: - permit identificarea cu relativ specificitate a unui substrat prin reacii de culoare sau de precipitare datorate unor grupri ale acestuia - se mai folosesc: - reacia PAS: identificarea polizaharidelor prin colorarea n violet-rou a gruprilor aldehidice libere create n structura lor glicogen, membrane bazale medicamente și vitamine pentru îmbunătățirea vederii coloraia cu albastru de toluidin: identificarea glicozaminoglicanilor din granulaiile mastocitelor i mucinelor prin metacromazie violetutilitate pentru organele nervoase - coloraia albastru alcian: mucine glicozaminoglicani - impregnrile argentice: 4 tipuri - pentru fibre de reticulin i membrane bazale - pentru componente ale neuronilor i celulelor gliale - pentru celule neuroendocrine - pentru germeni H.

Coloraii imunohistochimice: - bazate pe reacia antigen anticorp - anticorp primar anticorp secundar - anticorpul secundar este marcat, de regul enzimatic - vizualizare prin reacie de culoare catalizat de enzima care marcheaz anticorpul secundar - identific tipuri de celule i molecule ale acestora, inclusiv cnd celulele sunt transformate malign - utile n embriologie molecular, histologie i patologie - exemple de markeri: citokeratine, vimentin, actin de tip muchi neted, cromogranin A, enolaz neuronal specific, protein glial fibrilar acid, colagen IV 4.

Ţesutul reprezintă o grupare de celule interconectate, care au aceeaşi origine, formă şi structură, şi îndeplinesc aceeaşi funcţie. Mai multe ţesuturi formează un organ, mai multe organe formează sisteme de organe, iar totalitatea sistemelor de organe formează organismul. Ştiinţa care se ocupă cu studiul ţesuturilor de numeşte histologie.

Coloraii citologice: - APT - Drgan: - simpl, nu d foarte multe detalii celulare - Papanicolaou: - mai complicat - d detalii celulare mai multe ex. Epitelii de acoperire: simple, pseudostratificate i stratificate.

Membrana bazal.

1. Garik Kharlamov ce fel de viziune
2. Jump to navigation Jump to search Histologie Histologia din limba greacă histos- țesut și logos- cunoaștere este o ramură a biologiei care se ocupă cu studiul dezvoltării, structurii și al funcțiilor țesuturilor organice.

Marker-ul imunohistochimic este citokeratina. Criterii de recunoatere: sunt formate predominant din celule, apoziionate i dispuse ordonat; prezint pol bazal pe membrana bazal i pol apical liber; prezint polaritate structural i funcional, prin microdomeniile de membran, apical, bazal i lateral; nu sunt vascularizate cu excepia striei vasculare din urechea intern; conin n citoplasm filamente de citokeratin CK.

Clasificare general Structura histologică a organului de vedere se clasific n 5 categorii : Epitelii de acoperire - acoper suprafaa corpului i delimiteaz organele cavitare; Epitelii glandulare secret produi specifici; Mioepiteliile prezint n citoplasm, pe lng CK, actin, cu rol contractil; Epitelii senzoriale - recepioneaz stimuli din exterior pe care i transform n influx nervos ex.

Epiteliile de acoperire: se clasific n funcie de: numrul de straturi de pe membrana bazal: o epitelii simple o epitelii pseudostratificate o epitelii stratificate forma celulelor din stratul superficial: o scuamoase o cubice o columnare Forma celulei se apreciaz dup forma nucleului: - celula scuamoas are nucleul ovalar, paralel cu membrana bazal; - celula cubic are nucleul rotund; - celula columnar are nucleu ovalar, perpendicular pe membrana bazal.

Prin combinarea numrului de straturi i a formei celulelor rezult urmtoarele tipuri de epitelii de acoperire: Epitelii simple scuamoase: sunt formate dintr-un singur rnd de celule turtite, cu limea mai mare dect nlimea; localizare: endotelii, mezotelii, foia parietal a capsulei Bowmann, alveole pulmonare.

Anatomia şi structura ochiului

Epitelii simple cubice: sunt formate dintr-un rnd de celule izodiametrice: limea este egal cu nlimea; localizare: ducte excretorii din glandele exocrine, epiteliul de acoperire al ovarului. Epitelii simple columnare: sunt formate dintr-un rnd de celule columnare: nlimea celulei este mai mare dect limea, iar axul lung al celulei este perpendicular pe membrana bazal; localizare: epiteliul intestinal, tube uterine, vezicula biliar.

Epiteliu respirator Epitelii pseudostratificate: sunt formate dintr-un singur rnd de celule cu nucleii situai la nlimi diferite n grosimea epiteliului, ceea ce creeaz impresia de fals stratificare; toate celulele ajung cu polul bazal pe MB, dar nu toate ajung cu polul apical la suprafaa liber; localizare: o trahee - epiteliul pseudostratificat ciliat de tip respirator; o vezic urinar, uretr uroteliul; o epididim.

Uroteliu Epiteliile stratificate sunt formate din mai multe straturi celulare, doar stratul profund fiind situat pe membrana bazal.

Adenocarcinomul: tipuri (înalt, scăzut, moderat diferențiat), localizare, prognostic

Fiecare strat poate fi format din unul sau mai multe rnduri de celule. Dup forma celulelor din ultimul strat, epiteliile stratificate se clasific n scuamoase, cubice i columnare. Epiteliul stratificat scuamos keratinizat: localizare: epiderm; are urmtoarele straturi: o bazal: regenerator, un rnd de celule cubice; o intermediar: 3 5 rnduri de celule izodiametrice, unite prin desmozomi, care n urma deshidratrii capat un aspect spinos; o granulos: 2 3 rnduri de celule structura histologică a organului de vedere, citoplasma acidofil, granule citoplasmatice bazofile de keratohialin; o cornos sau exfoliativ: scuame celulare fr nucleu, complet keratinizate, intens acidofile.

• Curs 9-histo-sangele
• Exercițiu pentru restabilirea vederii în miopie

Epiteliul stratificat scuamos nekeratinizat: localizare: mucoasa bucal, orofaringe, esofag, exocol uterin, vagin, canal anal; are trei straturi celulare: o stratul bazal: regenerator, pe membrana bazal MBalctuit dintr-un rnd de celule cubice; o stratul intermediar: 3 - 5 rnduri de celule epiteliale izodiametrice; o stratul superficial: 2 - 3 rnduri de celule scuamoase, cu nuclei ovalari, axul mare paralel cu MB.

Epiteliile stratificate cubice: sunt alctuite din dou rnduri de celule izodiametrice; localizare: ducte exctretorii mari; Epiteliile stratificate columnare: sunt alctuite din mai multe rnduri de celule, celulele stratului superficial sunt columnare; localizare: ducte excretorii mari. Membrana bazal separ esutul epitelial de cel conjunctiv subadiacent; este groas la trahee i cornee, dar foarte subire la uroteliu.

Lucrarea practic 3.

Meniu de navigare

Epitelii glandulare exocrine: tipuri de acini i glandele tubulare. Clasificare Dup locul de eliminare a produsului de secreie, se clasific n: o epiteliile glandulare exocrine: i elimin produsul de secreie la suprafaa organismului sau n cavitile acestuia, printr-un sistem de ducte; o epiteliile glandulare endocrine: i elimin produsul de secreie, denumit hormon, direct n snge; nu prezint sistem de ducte; sunt puternic vascularizate; celulele sunt organizate sub form de cuiburi adenohipofizacordoane suprarenal, paratiroidefoliculi tiroidinsule gonade, pancreas endocrin ; celule izolate localizate n structura diferitelor esuturi i organe care au posibilitatea de a prelua, sintetiza i excreta substane care acioneaz similar hormonilor amine biogene i peptide cu grutate molecular mic markeri imunohistochimici: sinaptofizina, Chromogranina A.

Epitelii glandulare exocrine se clasific 1.

Lipom Adenocarcinomul este o tumoare malignă a epiteliului glandular. După ce a primit avizul unui medic diagnosticat cu adenocarcinom, fiecare pacient dorește să știe ce să se aștepte de la boală, care este prognosticul și ce metode de tratament vor fi oferite. Adenocarcinomul este considerat a fi probabil cel mai frecvent tip de tumori maligne, care poate fi format în aproape toate organele corpului uman. Nu este afectată, probabil, de creier, de structurile țesutului conjunctiv, de vasele de sânge. Epiteliul glandular formează căptușeala organelor digestive și respiratorii, este reprezentat în sistemul urogenital și formează baza glandelor secreției interne și externe.

Tipuri de glande multicelulare: o strat continuu de celule columnare secretoare de mucine: epiteliu gastric; o glande tubulare simple: glandele gastrice, intestinale, sudoripare i endometriale; o glande tubulare ramificate: endocol, corp gastric o glande tubulo-acinare: glandele salivare, glandele mamare, prostata. Celula caliciform pol apical dilatat de vacuole de mucus; pol bazal efilat, nucleu heterocromatic mpins bazal, citoplasm spumoas palid; localizare: epiteliul intestinal i respirator.

Acinul seros structur bine delimitat dimensiuni mici form rotund lumen punctiform celulele seroase: o citoplasm ntunecat, acidofil, granular la polul apical.

Histologie

Acinul mucos structur bine delimitat dimensiuni mari form ovalar lumen larg celulele mucoase: o citoplasma spumoas, palid colorat; o nucleu eucromatic, ovalar, turtit, mpins periferic pe MB.

Acinul mixt structur bine delimitat dimensiuni mari are dou componente: o mucoas situat central i o seroas situat periferic, forma unei semilune. Celulele conjunctive fixe i mobile. Fibrele conjunctive. Definiie: esuturile conjunctive au origine comun mezenchimul - ectomezenchimul embrionardar cu funcii variate.

Histologie-LP-complet

Structura histologică a organului de vedere grup de esuturi are n structur celule i matrice extracelular, alctuit din componente celulo-dependente fibrele conjunctive i substana fundamental. Caractere generale: esuturile conjunctive se caracterizeaz prin polimorfism celular i aparent dezordine celular-fibrilar.

Componente: Celule conjunctive fixe i mobile, distanate unele de altele.

Histologie 4

Fibre conjunctive: colagene, de reticulin, elastice i oxitalanice. Substan fundamental cromofob sau slab cromofil.

Anexele globului ocular

Lichid interstiial cromofob. Celulele conjunctive fixe: celula mezenchimal, reticular, fibroblastul, fibrocitul, miofibroblastul, mastocitul, celula adipoas alb i brun, pericitul i macrofagul.

Celula mezenchimal Localizare: pe lamele de embrion ntre primordiile de organe sau la periferia seciunii. Form stelat, cu prelungiri fine, ramificate Nucleu mare, eucromatic, polinucleolat. Citoplasm slab bazofil sau cromofob. Celula reticular Localizat n srtoma organelor hematolimfoformatoare.