Formular de căutare

Oligofrenie cu insuficiență vizuală. Ghid SINDROMUL ASPERGER - GIFTED (FOR) YOU Project

Aceasta este vitala pentru experientele traite si pentru sistemul limbic, reprezentand retinerea informatiilor de-a lungul timpului, cu scopul ca acestea sa ne influenteze actiunile viitoare. Oligofrenie cu insuficiență vizuală, identitatea personala si chiar si relatiile cu cei din jur se bazeaza pe capacitatea de memorare a creierului.

Ce este memoria Memoria face referire la procesele folosite pentru a dobandi, depozita, mentine si, mai tarziu, restabili informatia. Trei mari procese au de-a face cu memoria: conficiarea, stocarea si recapatarea. Pentru a se forma amintiri noi, informatia trebuie schimbata intr-o forma ce poate fi stocata, iar acest lucru se petrece prin codificarea sa.

Comorbiditate: întârziere mintală, hipoacuzie, tulburări de limbaj

Odata codificata, informatia este stocata pentru folosirea ulterioara. Majoritatea informatiilor stocate sunt uitate si folosite numai atunci cand ne amintim de ele pentru ca avem nevoie. Procesul de recuperare a informatiei ne permite sa ne amintim informatiile dorite.

Tipuri de memorie Memoria poate fi clasificata dupa criteriul timpului astfel: memoria senzoriala, memoria de scurta durata si memoria de lunga durata.

Autentificare - bodyandbijoux.ro

Memoria senzoriala reprezinta faza incipienta a memoriei. In acest stadiu, informatia senzoriala este stocata pentru o perioada scurta de timp de regula o jumatate de secunda pentru informatiile vizuale si secunde pentru informatiile auditive. Doar o parte dintre informatiile senzoriale trec la nivelul urmator, intrand in categoria memoriei pe termen scurt. Memoria pe termen scurt, cunoscuta si sub denumirea de memorie activa, este, de fapt, informatia de care devenim constienti fara a ne gandi la ea.

Majoritatea informatiilor stocate in memoria activa sunt mentinute pret de de secunde. Doar o parte din aceste informatii trec la stadiul urmator, cel al memoriei pe termen lung. Memoria pe termen lung face referire la fluxul de informatii persistente. Potrivit lui Freud, memoria pe termen lung poate fi denumita pre-constienta sau inconstienta.

  1. Opțiuni de masă pentru viziune
  2. Я человек, как и .
  3. Afinele au îmbunătățit vederea
  4. Hipermetropie diplopie
  5. Tulburari de memorie: cum le prevenim, cauze si tratament

Informatiile dobandite prin memoria pe termen lung nu sunt percepute, nu sunt constientizate, insa pot fi accesate imediat ce este nevoie. Unele dintre aceste informatii se redobandesc cu usurinta, insa altele sunt redobandite cu mare dificultate. Efectele negative ale degradarii memoriei Inaintarea in varsta precum si unele afectiuni pot cauza degradarea memoriei. In urma degradarii memoriei, calitatea vietii scade considerabil. Tulburarile de memorie pot aparea incepand cu varsta de 45 de ani.

Despre tulburarile de memorie Tulburarile de memorie erau, pe vremuri, considerate ca fiind normale intrucat se credea ca fac parte din procesul natural de imbatranire.

oligofrenie cu insuficiență vizuală etiologie și patogenie în viziune

Oamenii de stiinta au descoperit intre timp ca, in mod normal, varstnicii ar trebui sa ramana la fel de capabili, chiar daca le ia ceva mai mult timp sa isi aminteasca anumite lucruri. Ce sunt tulburarile de memorie Tulburarile de memorie sunt de vina pentru incapacitatea temporara sau permanenta, fara cauza sau declansate de anumiti factori, de a ne aminti anumite informatii.

Diferenta dintre a uita si a oligofrenie cu insuficiență vizuală tulburari de memorie Uitarea nu reprezinta neaparat o problema de memorie asa ca nu trebuie sa ne alarmam oligofrenie cu insuficiență vizuală ce observam ca mai uitam lucruri.

Pe masura ce inaintam in varsta, creierul nostru sa straduieste sa gaseasca informatiile stocate la un moment dat, de aceea avem tendinta de a uita si de a ne chinui foarte tare pana cand ne amintim unele lucruri.

Pe de alta parte insa, tulburarile de memorie reprezinta o problema mai serioasa, care trebuie tratata cu atentie. Persoanele care pun aceeasi intrebare iar si iar, uitand ca au primit deja raspunsul, persoanele care uita unde isi pun anumite obiecte, dar si persoanele care intampina greutati atunci cand trebuie sa isi aminteasca lucruri la indemana precum data nasterii sau modul in care se descuie usa — acestea este posibil sa sufere tulburari de memorie.

Memoria selectiva nu este o tulburare de memorie, ci este fenomentul prin care o persoana alege in mod deliberat, chiar daca e sau nu constienta de asta, sa isi aminteasca doar anumite informatii, in timp ce pe altele prefera sa le uite.

Tipuri de tulburari de memorie Tulburarile de memorie sunt de mai multe feluri, in functie de modul in care se manifesta, dar si de cauza care le-a declansat.

oligofrenie cu insuficiență vizuală

Hipomnezia Hipomnezia este una dintre cele mai comune tulburari de memorie. Aceasta este caracterizata de scaderea functiei mnezice, asociata inaintarii in varsta, care este responsabila pentru cele 3 aspecte importante ale memoriei: fixarea informatiei, pastrarea informatiei si evocarea acesteia. In cazul problemelor precum oboseala acuta ori nevroza poate aparea hipomnezia intrucat atentia si concentrarea slabite de oboseala au un impact direct asupra memoriei.

Pacientul nu este foarte afectat de aceasta tulburare de memorie intrucat daca se straduieste sa se concentreze, dobandeste informatiile de care are nevoie. Hipomnezia apare in afectarile minore ale creierului, in urma unui traumatism, a unei afectiuni sechelare a creierului si chiar si in cazurile de oligofrenie. Hipermnezia Hipermnezia este excitatia excesiva și 1 25 viziune memoriei si apare intodeauna ca efect secundar al unei tulburari psihice mai grave.

Consumul de substante interzise, episoadele de manie si chiar si psihopatia paranoica pot avea la si consecinta hipermnezia. Amnezia Amnezia este un deficit al memoriei care apare in cazul unei afectiuni, a unei traume psihologice sau a unor daune produse creierului. Folosirea unor sedative sau a unor droguri poate declansa, de asemenea amnezie. In functie de daunele produse, memoria poate oligofrenie cu insuficiență vizuală pierduta partial sau total.

Pierderea puterii de concentrare Dificultatile de concentrare sunt normale si apar periodic la majoritatea oamenilor.

Tulburari de memorie: cum le prevenim, cauze si tratament

Lipsa de somn Lipsa de somn cauzeaza, la randul ei, atat probleme de concentrare, cat si tulburari de memorie. Oboseala cauzata de lipsa de somn incetineste activitatea creierului, cauzeaza confuzie si incapacitatea de a functiona oligofrenie cu insuficiență vizuală parametrii normali.

Persoanele care sufera de insomnii si nu se odihnesc corespunzator au adesea probleme de concentrare, iar memoria devine si ea deficitara in timp. Depresii Studiile facute in domeniu au dovedit ca depresia cauzeaza o serie de probleme de memorie, incepand de la uitare si pana la confuzie. Totodata, depresia poate afecta capacitatea de concentrare precum si pe cea de a lua decizii. Factorii de mediu ce influenteaza oxigenarea corecta a creierului Deprivarea de oxigen, oligofrenie cu insuficiență vizuală si sub denumirea de hipoxie, se poate petrece fie in tot organismul, fie intr-o anumita zona a corpului.

Hipoxia cerebrala poate cauza daune la nivelul creierului, printre care si moartea celulelor nervoase si alte forme de deteriorare mintala. Poluarea este un alt factor de mediu care cauzeaza tulburari de memorie, potrivit unui studiu publicat in anul In urma acestui studiu s-a descoperit ca persoanele care traiesc in zone foarte poluate au sanse de 1,5 ori mai mari de a dezvolta probleme de memorie, comparativ cu persoanele care traiesc in zone cu aer curat.

Factori psihologici Printre factorii psihologici, anxietatea si depresia sunt cei care afecteaza cel mai tare memoria. Aceste doua tulburari psihice afecteaza capacitatea de codificare a informatiilor, dar si pe cea de a evoca amintirile deja sedimentate.

Chondrosarcoma of the larynx - case report

Imbatranirea creierului Procesul de imbatranire determina o serie de schimbari la nivelul creierului, incepand de la dimensiunile acestuia care se modifica si pana la vascularizarea si functiile cognitive, care se transforma. Creierul devine mai mic pe masura ce inaintam in varsta, apar tulburarile de memorie, riscul de dementa si schimbari la nivelul neurotransmitatorilor importanti.

Imbatranirea creierului poate fi amanata prin adoptarea unui oligofrenie cu insuficiență vizuală de viata sanatos, o dieta sanatoasa, consum moderat de alcool si mentinerea mintii alerte prin tot felul de hobby-uri si activitati specifice.

Dementa Dementa descrie un grup de simptome care afecteaza memoria, capacitatea de gandire si abilitatile sociale.

Tulburari de memorie: cum le prevenim, cauze si tratament

Tulburarile de memorie reprezinta un simptom distinctiv al dementei, fie ca este vorba despre Alzheimer sau despre un alt tip de dementa. In caz de dementa, pacientul intampina dificultati atat la stocarea informatiilor, cat si la evocarea informatiilor depozitate in memorie.

viziunea clipeste consult oftalmolog gratuit

Senilitatea Senilitatea este definita ca fiind slabiciunea sau infirmitatea mintala a celor in varsta si este asociata cu deteriorarea corpului si mintii din cauza procesului natural de imbatranire. O serie de afectiuni degenerative ale creierului sunt asociate cu senilitatea, printre care: Alzheimer, Parkinson, dementa vasculara, dementa cu Corpi Lewy sau boala Creutzfeldt-Jacob.

Senilitatea poate aparea insa si ca urmare a unei dependente de droguri, a anxietatii, a depresiei, a unui atac vascular cerebral precum si a alcoolismului ori a unei tiroidite Hashimoto.

de ce oamenii pierd din vedere

Factori ce determina o imbatranire prematura a creierului Exista o serie de factori care determina imbatranirea prematura a creierului, grabind aparitia tulburarilor de memoria si instalarea dementei. Accidente vasculare Un accident vascular grabeste imbatranirea creierului cu pana la 8 ani, potrivit studiilor facute in ultimii ani.

Memoria si capacitatea de concentrare sunt direct afectate de producerea unui accident vascular cerebral. Specialistii sustin ca prevenirea accidentelor vasculare este extrem de importanta pentru reducerea riscului de declin cognitiv.

Diabetul zaharat Diabetul zaharat este si el responsabil pentru imbatranirea prematura a creierului. Glicemia scapata de sub control are un impact major asupra disgfunctiilor cognotove. Hiperglicemia accelereaza neurodegenerarea, ceea ce inseamna ca pacientii care sufera de diabet de tip 2 sunt predispusi atrofiei creierului.

Alimentatia deficitara pe termen lung Alimentatia deficitara, care nu ofera organismului nutrientii de care are nevoie, insa ii ofera grasimi nesanatoase si il predispune obezitatii, accelereaza procesul de imbatranire a creierului. Atat rezistenta la insulina, cat si stresul oxidativ si inflamatia cauzate de alimentatia deficitara pun in pericol sanatatea creierului.

Excesul de alcool pe termen lung Consumat in exces, alcoolul actioneaza precum o neurotoxina Studiile realizate pe animale au dovedit ca etanolul omoara neuronii si afecteaza procesul de neurogeneza n. Medicamente cu efecte adverse Un numar mare de medicamente pe care le poti oligofrenie cu insuficiență vizuală chiar si fara reteta pot cauza tulburari de memorie si pot accelera procesul de imbatranire a creieului.

Antidepresivele, antihistaminicele, anxioliticele, tranchilizantele, pastilele pentru dormit si chiar si calmantele oferite post-operatoriu pot avea asemenea efecte.

Afectiuni cu un impact direct asupra functionarii corecte a creierului si a memoriei Exista, de asemenea, si o serie de afectiuni care au un pata neagră în viziune direct asupra functionarii creierului, cauzand tulburari serioase de memorie, aparent inexplicabile. Hipotiroida O tiroida care nu functioneaza cum trebuie poate mima cu succes simptomele unei forme usoare de dementa.

Asta pentru ca hipotiroida poate veni la pachet cu ceata mintala, probleme de concentrare si chiar si cu tulburari de memorie alarmante.

Unele studii recente sugereaza ca memoria verbala ar fi cea mai afectata osteochondroza cervicală vedere amețită caz de hipotiroidism. Boala Alzheimer Alzheimer este un tip de dementa care cauzeaza, in primul rand, probleme de memorie, iar apoi probleme de gandire si comportamentale.

Alzheimer-ul este cea mai comuna forma de dementa si apare, de obicei, la persoanele de peste 65 oligofrenie cu insuficiență vizuală ani. Ateroscleroza Ateroscleroza este afectiunea ce apare in urma depunerilor de colesterol si de calciu pe peretii arterelor.

Aceste depozite ingusteaza arterele, reducand fluxul sanguin sau chiar blocandu-l complet.

Oligofrenie

Drept urmare, ateroscleroza poate reduce aportul de sange care ajunge la creier, afectand astfel si buna oxigenare a acestuia. In consecinta, pot aparea problemele precum tulburarile de memorie. Tumori craniene Tumorile craniene pot afecta memoria, insa acest lucru depinde de pozitionarea tumorei, precum si de tratamentul administrat. Mai multe zone din creier sunt implicate in procesul de stocare si evocare a amintirolor, de aceea depinde de la caz la caz daca tumora craniana afecteaza sau nu memoria.

De cele mai multe ori, afazia apare in urma unui accident vascular cerebral, care determina moartea celulelor din zona creierului responsabila cu limbajul. Si traumatismele craniene severe, tumorile, infectiile si procesele degenerative pot cauza, de asemenea, afazie. In aceste situatii afazia apare insotita de alte simptome cognitive printre care problemele de memorie si confuzia. Coreea lui Huntington Coreea oligofrenie cu insuficiență vizuală Huntington, cunoscuta si ca Boala Huntington, este o afectiune neurodegenerativa care determina degenerarea ireversibila a unor portiuni din creier.

Aceasta afectiune are o cauza genetica si are urmatoarele simptome: miscari parkinsoniene, tulburari de memorie, dementa si crize epileptice.

Alte afectiuni ce pot cauza tulburari de memorie Printre afectiunile care pot cauza tulburari de memorie se numara si: hidrocefalia, boala Parkinson, neurosifilisul, dementa frontotemporala. Diagnosticarea tulburarilor de memorie Diagnosticarea tulburarilor de memorie Cu cat tulburarile de memorie sunt diagnosticate mai devreme, cu atat calitatea vietii pacientului va fi una mai buna.

  • Vederea morcovului
  • Ghid SINDROMUL ASPERGER - GIFTED (FOR) YOU Project
  • However, for children with mental retardation, a delay in speech will be noted.
  • Boli cronice de metabolism de exemplu: diabet zaharat juvenil sever, cu complicaţii; degenerescenţa hepato-lenticulară Wilson Boli endocrine de exemplu: insuficienţă hipofizară accentuată sau severă, cu tulburări grave de nutriţie; nanismul hipofizar ajuns la maturitate, cu talie sub 1,29 m; insuficienţă corticosuprarenală cu rezerve hormonale labile, sub tratament sau operată uni-bilateral, până la echilibrare, şi insuficienţa CSR cronică decompensată, rezistenţă la tratament; insuficienţă gonadică cu tulburări psihice; diabetul insipid rezistent la tratament; mixedemul congenital fără răspuns la tratamentul substitutiv 3.

Medicul stabileste diagnosticul de tulburare de memorie in urma realizarii anamnezei, dar si a unei serii de analize detaliate care ar putea identifica ce factori au declansat problemele de memorie. Membrii familiei si apropiatii pacientului care sufera de tulburari de memorie sunt primii care ar trebui sa constate aceste probleme si sa mearga cu pacientul la specialist pentru stabilirea diagnosticului.

Un diagnostic corect inseamna un tratament adecvat, tratament care ar putea ameliora tulburarile de memorie. Tratarea tulburarilor de memorie Tratamentul tulburarilor de memorie este stabilit in functie de cauza acestora.

masă de acasă pentru viziune

Spre exemplu, in cazul tulburarilor de memorie aparute in urma pâlpâind la vedere tratament medicamentos, problema este reversibila, memoria revenindu-si odata cu intreruperea tratamentului respectiv.

In cazul problemelor de memorie cauzate de deficitul nutritional, suplimentele nutritive pot fi de ajutor. Daca depresia este cea care oligofrenie cu insuficiență vizuală declansat aparitia tulburarilor de memorie, tratarea acesteia va remedia problema.

Tratamentul poate fi, de asemenea, specific.

Intelectul de limită se caracterizează prin imaturitate afectivă, labilitate emoţională şi are coeficientul de inteligenţă 70 — 90, neîncadrându-se în categoria deficienţilor mintali deficienţă mintală uşoară debilitate, oligofrenie de gradul I - este forma cea mai frecventă şi reprezintă gradul cel mai uşor al debilităţii. Deficienţa mintală uşoară este prima zonă a deficienţei mintale, exprimându-se printr-o insuficienţă relativă la exigenţele societăţii care sunt variabile de la o societate la alta şi de la o vârstă la alta determinanţii sunt biologici, normali sau patologici şi au efect ireversibil. Caracteristici: îşi însuşesc cu dificultate operaţiile elementare însă pot învăţa să scrie şi să citească cuvinte scurte; au vocabular limitat, structuri gramaticale defectuoase; puţine cunoştinţe despre lumea înconjurătoare; sunt incapabili să se întreţină singuri, dar au deprinderi elementare de autoservire şi se adaptează la activităţi simple de rutină; au capacitate de autoprotecţie normală nefiind nevoie de asistenţă permanentă şi putând fi integraţi în comunitate în condiţii protejate.

In caz de Alzheimer, medicii recomanda medicamente care actioneaza direct asupra memoriei, imbunatatind-o. Toodata, si medicamentele Eliminarea cauzelor controlabile ce duc la scaderea capacitatii de memorare Exista o serie de cauze controlabile care duc la scaderea capacitatii de memorare si care pot fi eliminate fara probleme: alimentatia deficitara, combaterea obezitatii, combaterea colesterolului marit, tratarea aterosclerozei, evitarea stilului de viata sedentar, lipsa somnului si stresul.

îmbunătățiți vederea cu urină

Remedii naturiste pentru imbunatatirea memoriei Remediile naturiste au capcitatea de a imbunatati memoria, daca sunt folosite cu regularitate. Printre ingredientele naturale care s-au dovedit a fi eficiente in imbunatatirea memoriei se numara: Gingko Biloba, ginsengul, rozmarinul, salvia, ceaiul verde, migdalele, uleiul de peste.

Alimente ce sustin activitatea creierului Lista alimentelor care sustin activitatea creierului, imbunatesc memoria si sporesc capacitatea de concentrare: avocado, sfecla, coacazele, broccoliul, telina, uleiul de cocos, ciocolata neagra, galbenusul de ou, uleiul de masline extravirgin, legumele cu frunze verzi, somonul, turmericul, nucile, semintele, sparanghelul, spanacul si vinul rosu.

Acizi grasi Omega 3 Acizii grasi Omega 3 imbunatatesc functiile cognitive atat in cazul tinerilor, cat si in cazul adultilor si varstinicilor.