Limita vederii slabe

Aceasta este viziunea în afara domeniului de vedere stereoscopic. Poate fi conceput ca fiind delimitat la centru de un cerc de 60 ° în rază sau ° în diametru, centrat în jurul punctului de fixare, adică punctul spre care este îndreptat privirea. Cu toate acestea, în mod obișnuit, viziunea periferică se poate referi, de asemenea, la zona din afara unui cerc de 30 ° în rază sau 60 ° în diametru. În domenii legate de viziune, cum ar fi fiziologiaoftalmologiaoptometria sau știința vederii în general, limitele interioare ale vederii periferice sunt definite mai restrâns în termenii uneia dintre mai multe regiuni anatomice ale retinei centrale, în general fovea.

Publicat: 27 Mai Accesări: Fiecare om are limite. Putem să alergăm cu o anumită viteză maximă, să sărim până limita vederii slabe o anumită înălţime şi să rezistăm doar un anumit timp fără apă.

Dar ce se poate spune despre limitările celor cinci simţuri ale noastre - văzul, auzul, gustul, mirosul şi simţul tactil? Ce putem spune din acest punct de vedere despre aceste instrumente de care ne folosim pentru a percepe şi înţelege ceea ce ne înconjoară?

Iată zece limite ale percepţiei umane care au un impact direct asupra modului în care înţelegem lumea. Văzul Aproximativ un sfert din creierul uman este implicat în procesarea vizuală - mai mult decât orice alt simţ.

Oboseala, suprasolicitarea și iritarea ochilor – ce le cauzează și cum să scăpați de ele.

Apreciindu-l ca fiind cel mai bine studiat dintre cele cinci simţuri principale, Societatea pentru Neuroştiinţe susţine că se cunoaşte mai mult despre văz decât despre orice alt sistem senzorial al vertebratelor.

Câmpul vizual O pereche de ochi umani sănătoşi dispune de un câmp vizual total de aproximativ de grade pe orizontală — dintre care aproximativ de grade sunt partajate de ambii ochi, dând naştere la ceea ce este cunoscut sub numele limita vederii slabe vedere binoculară - şi de grade pe verticală aceste valori având tendinţa să scadă cu vârsta.

Acest lucru se datorează faptului că ambii ochi sunt poziţionaţi mai mult sau mai puţin pe partea din faţă a capetelor noastre şi nu pe părţile laterale. Poziţionarea ochilor pe părţile laterale ale capului cuiva este comună speciilor de pradă şi, dacă acest fapt sporeşte cu siguranţă câmpul total al vizibilităţii unui animal, este de multe ori în detrimentul clarităţii vederii binoculare a se vedea graficul explicativ prezentat mai jos care arată diferenţele dintre vederea porumbeilor, ai căror ochi sunt situaţi pe părţile laterale ale capului şi bufniţe care, asemenea oamenilor, au ochii plasaţi în faţă.

Dar, atunci când eşti preocupat în principal, asemenea unui animal, de a limita vederii slabe să fii mâncat şi nu de a distinge exact prădătorul care încearcă să te mănânceacesta este un compromis destul de rezonabil. Rezoluţia unghiulară Rezoluţia unghiulară este unul din termenii folosiţi pentru a descrie capacitatea unui dispozitiv optic de a distinge detalii foarte mici.

Când vorbim despre cel mai mic lucru perceptibil pentru ochiul uman, este logic să facem această apreciere în termeni de rezoluţie unghiulară. Setul tipic al ochilor umani are o rezoluţie unghiulară de ordinul unui minut de arc, plus sau minus câteva secunde de arc.

• Poate apărea brusc sau treptat şi poate afecta unul sau ambii ochi.
• Cum să nu vă strângeți ochii
• Limitele vederii slabe
• Vedere neclară - semne și simptome
• Vedere periferică - Peripheral vision - bodyandbijoux.ro
• Miopie clasa 1-3
• Ochii înroșiți și mâncărimi Ce cauzează oboseala ochilor?

Dacă ar fi să trasaţi o linie groasă de o treime de milimetru pe o bucată de hârtie şi să o ţineţi la lungimea braţului, linia ar acoperi aproximativ un minut de arc din câmpul vostru vizual. Pata oarbă Ochiul uman este căptuşit cu celule fotoreceptoare pe care le foloseşte pentru a percepe lumina. Informaţiile vizuale primite de la aceste celule fotoreceptoare sunt transmise la creier prin intermediul nervului optic. Singura problemă este că nervul optic trece, de limita vederii slabe, printr-o parte a fotoreceptorilor care umplu interiorul ochiului, creând o mică zonă cu o capacitate mai slabă de recepţie limita vederii slabe care este imposibil să se detecteze lumina.

În mod normal, acest lucru nu este o problemă. Avem doi ochi, iar creierele noastre sunt incredibil de bune la utilizarea limita vederii slabe vizuale colectate de la fiecare ochi pentru a umple golurile lăsate de pata oarbă a celuilalt ochi.

Care sunt semnele unei viziuni slabe?

Dar lucrurile se schimbă din acest punct de vedere atunci când trebuie să te bazezi pe un singur ochi. Spectrul "vizibil" Probabil cea mai binecunoscută dintre limitele senzoriale ale omului este faptul că ochiul uman tipic poate percepe doar lumina la lungimi de undă cuprinse între şi de nanometri.

Desigur, numele de  spectru "vizibil" este un termen impropriu, pentru că o mulţime de animale pot percepe lumina cu frecvenţe din afara acestei benzi relativ înguste de radiaţii electromagnetice. Auzul Alăturat de obicei văzului ca unul dintre cele mai importante simţuri umane, auzul este o parte vitală a orice, de la comunicare la evitarea riscurilor.

Gama auzului La oamenii tineri, sănătoşi, gama frecvenţelor care pot fi recepţionate de urechea umană este de obicei citată ca fiind 20 - Pragul absolut al auzului Pragul absolut al auzului este cel mai silenţios sunet pe care urechile noastre sunt capabile să-l recepţioneze atunci când nu există alte sunete în jur, care să mascheze percepţia acestuia.

Acest limita vederii slabe variază de la persoană la persoană, prezintă modificări cu vârsta şi depinde în mare măsură de frecvenţa zgomotului perceput.

Oboseala, suprasolicitarea și iritarea ochilor

Este, de asemenea, mai silenţios decât aţi putea crede. Această diagramă vezi paginile numerotate din documentul ţintăîmprumutată de la o analiză comparativă a datelor publicate cu privire la prag, arată modul în care limita inferioară a pragului auzului unei persoane măsurat în decibeli se modifică în funcţie de frecvenţă. În acest grafic special, datele au fost colectate pe subiecţi cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani, testaţi la frecvenţe cuprinse între şi Acestea fiind spuse, aşa cum procentele listate pe partea dreaptă a graficului arată clar, capacitatea de a auzi zgomote atât de silenţioase ca cele de -5 dB este destul de rară între bărbaţi şi femei deopotrivă, doar în jur de limita vederii slabe persoană din zece va fi capabilă să audă sunetele mai silenţioase decât zero decibeli.

În realitate, pragul mediu al auzului se situează, de fapt, între 0 şi 5 decibeli. Gust şi miros Aceste două simţuri se bazează pe organe senzoriale diferite, dar sunt foarte strâns legate; atunci când cineva îşi pierde simţul mirosului, limita vederii slabe exemplu, simţul gustului său este diminuat dramatic. Limite în degustarea de vinuri Simţul gustului este, fără îndoială, cel mai slab dintre simţurile umane. Acest lucru este ceva despre care am vorbit mai înainte, capacitatea cuiva de a "degusta" vinul, de exemplu, depinde de fapt mai mult de simţul mirosului.

Iată ce am spus despre limitele gustului într-un articol din luna martie: În ceea ce a constituit experimentul meu preferat dintre toate care au fost efectuate până acum asupra limitelor palatului bucal uman, cercetătorul Brochet Frédéric a invitat 57 de experţi în vin să-şi exprime opiniile asupra a ceea ce păreau a fi două pahare cu vin - unul roşu şi unul alb. Vinurile erau de fapt exact acelaşi vin alb; cel "roşu" fusese pur şi simplu amestecat cu colorant alimentar roşu.

• bodyandbijoux.ro - 10 limite ale percepţiei umane
• Restabiliți vederea cu urină
• Înțelegerea viziunii slabe - ce trebuie să știți - Sănătate -
• Picături de miopie progresivă
• Motivul privirii mele disprețuitoare este vederea slabă

Experţii au procedat la descrierea vinului "roşu" în limbajul rezervat de obicei pentru caracterizarea limita vederii slabe roşii, menţionând, de exemplu, "iz"-ul său de fructe sau aromele împărtăşite de "fructele roşii zdrobite". Incredibil, niciun singur expert nu a observat că era, de fapt, un vin alb.

Înțelegerea viziunii slabe - ce trebuie să știți

Superdegustătorii Cu toate acestea, există şi dovezi pentru existenţa aşa-numiţilor "superdegustători" - adică acele persoane care sunt deosebit exerciții oculare pentru viziune diferită sensibile la ceea ce este cunoscut sub numele de "gusturi de bază," şi anume amar, dulce, acru şi sărat.

Aceşti superdegustători au fost descoperiţi de către Linda Bartoshuk un pionier în domeniul psihofizicii, care a studiat modul în care stimulii, de genul celor gustativi, produc experienţe subiective. Ea a demonstrat că gusturile lor sensibile erau corelate cu densităţi mai mari ale papilelor fungiforme, umflături ale limbii ce conţin papilele gustative.

Acestea fiind spuse, capacitatea de a evalua în mod obiectiv intensitatea aromei percepute a rămas o provocare importantă în domeniul psihofizicii, făcând limita vederii slabe testele pragului absolut asemenea celor utilizate pentru a determina limitele auzului umansă fie dificil de efectuat.

Pragul detectării mirosului Ca şi pragurile gustului, limitele detectării mirosului s-au dovedit a fi dificil de stabilit. Scriind în revista Chemical Sensesdr. Thomas Hummel un medic ORL-ist descrie câteva dintre provocările implicate: Testele pentru evaluarea funcţiilor olfactive sunt numeroase.

Limitele vederii slabe

Cu toate acestea, în practica clinică a otorinolaringologiei [studiul funcţionării nasului, gâtului şi urechii] neurologia este puţin folosită sau chiar nefolosită. Motivele pot fi găsite în inconsistenţa unor teste, lipsa de date normative, timpul necesar pentru administrare şi în disponibilitatea limitată a acestor teste.

1. Ocluzie ce este la vedere
2. Orbire bruscă.

Simţul tactil Simţul tactil este deosebit de complex şi presupune detectarea a orice, de la presiune, la senzaţia de mâncărime şi la temperatură. Cele mai multe dintre aceste senzaţii şi mecanismele lor rămân prost înţelese, dar se crede că implică o serie de nervi ai pielii capabili să răspundă la diverse forme de stimuli. Aşa-numiţii "receptori disc Merkel", de exemplu, sunt implicaţi în percepţia presiunii, în timp ce "corpusculii Rufini" se crede că detectează senzaţia pe care o asociem cu întinderea.

Discriminarea a două puncte Aici este vorba despre ceva ce ştim sigur despre simţul tactil: discriminarea tinde să fie mai ascuţită în regiuni ale corpului care sunt dens populate cu neuroni senzoriali. Unul dintre cele mai simple moduri de a demonstra această relaţie este folosind aşa-numitul test de discriminare a două puncte, pe care puteţi să-l încercaţi chiar şi acasă.

Vedere neclară

Veţi avea nevoie de un partener, dar iată un experiment simpluimaginat de neurologul Marjorie A. Murray, pe care îl puteţi pune în practică: Îndoiţi o agrafă de hârtie în forma lui U cu vârfurile la aproximativ 2 cm depărtare.

Acest produs unic te poate ajuta sa-ti recapeti vederea eficienta in doar 28 de zile.

Asiguraţi-vă că vârfurile lui U sunt la acelaşi nivel. Atingeţi uşor cele două capete ale agrafei de hârtie de partea din spate a mâinii subiectului. Subiectul nu trebuie să se uite la zona de piele care este testată.

Nu apăsaţi prea tare! Asiguraţi-vă că ambele vârfuri ating pielea în acelaşi timp.

Primary Menu

Întrebaţi subiectul dacă el sau ea a simţit unul sau două puncte de presiune. În cazul în care subiectul a declarat un punct, îndepărtaţi vârfurile agrafei un pic mai mult, apoi atingeţi din nou partea exterioară a mâinii subiectului. Dacă subiectul declară că simte 2 puncte, apropiaţi un pic vârfurile agrafei şi testaţi din nou.

Măsuraţi distanţa de la care subiectul declară "Simt două puncte". Încercaţi testul de discriminare a celor două puncte pe diferite părţi ale corpului degete, obraz, frunte, picioare, stomac, gambă, spate, etc. Când aţi terminat, rezultatele ar trebui să fie apropiate de cele enumerate mai jos: Loc pe corp.